limba inimii este cea a mamei

să taci în limba neamului tău
să te rogi și să lași gândului sens
când împlinirea lui se poticnește
este începutul izbânzii
refugiul unei lacrimi rătăcite
și lumina
pentru perspectiva întoarcerii

fiindcă nimeni nu se poate pierde
câtă vreme are călăuză
graiul originar

să te fi născut de un neam sau altul
nu este o pricină de fală sau de rușine
numai lepădarea lui prin mutire străină
prin amnezii induse
ori socotind o altă limbă mai de preț
este tot ce poate fi mai rău decât moartea

întâia mirare, scâncetul dintâi, primul sărut
precum și ultimele
se dăltuiesc prin limba maternă
singurul cod care îți dezvăluie taina vieții

nimeni nu se poate pierde
câtă vreme are călăuză
graiul originar

Valeriu Dg. Barbu, Roma

Comentează - cont Facebook

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *