Tu nu-nţelegi că cel mai greu e sentimentul?
Tu nu-nţelegi că sentimentul unei pietre
o smulge şi o zboară şi-o atârnă
şi-o pluteşte?
Tu nu-nţelegi că noi cădem lăuntrul nostru?
Că sentimentul de lăuntru
îl ţinem greu, răzbătător prin pietre.
Tu nu-nţelegi aceasta?
Tu nu-nţelegi că stelele în sine
sunt un lăuntru din lăuntul depărtat?
Tu nu-nţelegi că albul în desime
e negru împărat?
Comentează - cont Facebook
MOST COMMENTED
Aspirații / Poezie
TU… SAMARITEANĂ, TU! Autor: Lhana Roma-Nova
Aspirații
„Visul” – continuare – Iulian Iacob (Regatul Unit)
Aspirații
Un pact la un apus de soare – Daniela Mihăeș
Aspirații
Gânduri pentru mama – Iulian Iacob (Regatul Unit)
Aspirații
O scrisoare a Mariei Tănase către Clery Sachelarie, soţul ei
Aspirații
Semn 3 – Nichita Stănescu
Aspirații
„Visul” – prima parte – Iulian Iacob (Regatul Unit)