Saruta-mi ochii grei de-atâta plâns,
Doar sărutarea ta ar fi în stare
Să stinga focul rău ce i-a cuprins,
Să-i umple de iubire si de soare.

Săruta-mi gura, buzele-ncleștate
Ce vorba și surâsul și-au pierdut.
Iți vor zâmbi din nou înseninate
Și-ndragostite ca și la-nceput.

Săruta-mi fruntea, gândurile rele
Și toate indoielile-or să moară,
In loc vor naște visurile mele
De viața nouă și de primăvară.

Comentează - cont Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: