Fac parte dintr-o generaţie care a fost crescută în paradigma patriotismului. Îţi creştea inima de bucurie şi mândrie când te aflai de strajă la o statuie a eroului necunoscut de 9 mai sau o altă sărbătoare de acelaşi tip. În ultimii ani de comunism, sentimentele patriotice au fost alterate, deoarece aceste sărbători nu păreau a mai avea nimic în comun cu ţara şi poporul, ci numai cu slăvirea unui om care întruchipa imaginea vie a despotului.
După revoluţie, lucrurile au evoluat într-o altă direcţie. De teama naţionalismului dus la extrem, au fost suprimate elementele patriotice din educaţie.
Nu se mai recunosc rădăcinile, nu mai sunt onoraţi eroii. Ziua Naţională nu mai este însoţită de emoţie. A rămas doar la nivelul de obicei care încă nu s-a risipit sub vântul aprig al luptei pentru supravieţuire. Căci aici am fost conduşi. La luptă pentru supravieţuire, cu sisteme de valori denaturate.
Pentru mine este trist. Pentru alţii este cale către indiferenţă şi nimic mai mult.
Fără sentimentul de patrie, de mândrie în legătură cu apartenenţa la un popor, Revoluţia nu ar fi existat, eliberarea nu s ar fi produs. Dar aici, intru într-o altă zonă sensibilă.
La mulţi ani! România tuturor românilor. Să fim sănătoşi şi să ne străduim să păstrăm amintire vie strămoşilor noştri. Căci pe umerii lor se sprijină, spiritual, generaţiile de azi şi de mâine.

Autoare: artista Giulia Ștefan, București.

La mulți ani, dragi români de Acasă! La mulți ani, dragi români din lumea mare. Oriunde vă aflați, vă dorim sănătate maxim atât dvs,. cât și celor ce vă sunt dragi.

Colectivul revistei Aspirații

Comentează - cont Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *