Eseu. Eugen Oniscu (Germania) – Cei doi Adami

Trăim zile în care veștile rele abundă fie că este vorba de domeniul medical, politic, sau economic. După optsprezece luni în care am tot fost asaltați de mass media cu vești foarte rele privind acest episod întunecos numit corona-virus, doresc să scriu despre o veste bună de care oamenii au nevoie să o audă din nou pentru că vine din partea lui Dumnezeu. Mă refer la vestea bună a mântuirii, a salvării, prin credință și har. Oare mai suntem dispuși ca în acest context sumbru în care trăim să mai acordăm atenție veștii bune a mântuirii? Nu este deloc ușor atunci când un virus ce suferă mutații și circulă peste tot în lume aducând boală, iar situația economică devine tot mai catastrofală pe zi ce trece și lumea politică tot mai confuză, să-ți îndrepți ochii spre Dumnezeu. Deși pentru unii oameni tot acest context reprezintă cadrul cel mai prielnic de al căuta pe Dumnezeu.


În cartea Romani (5-12) stă scris: ,,De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume și prin păcat a intrat moartea, și astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toți au păcătuit…” Din acest verset și din multe alte versete ale Bibliei înțelegem că păcatul și moartea au intrat în lume prin primul om, prin Adam pentru că neascultarea lui a fost poarta prin care păcatul și moartea ne-au lovit pe noi toți. Adam și Eva au fost așezați în grădina Eden unde puteau să mănânce din toți pomii din grădină cu excepția pomului cunoștinței binelui și răului care era așezat acolo ca un test la care părinții neamului omenesc au căzut amăgiți fiind de Satana. Și de atunci cu toții prin răzvrătirea noastră am călcat pe calea neascultării, păcatului, și a morții. Păcatul originar ne-a cuprins pe toți datorită faptului că am ales calea neascultării. Natura umană a suferit o schimbare și am moștenit înclinații spre păcat și o natură din punct de vedere moral cu tendințe spre a face răul.


Ne naștem și trăim într-o lume a păcatului și a morții. Viața în sine devine astfel o alergare spre moarte. Cei de făcut într-o astfel de situație tragică? ,,De aceea este scris: ,,Omul dintâi Adam a fost făcut un suflet viu. Al doilea Adam a fost făcut un duh dătător de viață.” ( 1 Corinteni 15-45) Apostolul Pavel ne vorbește despre cel de-al doilea Adam care în contrast cu primul Adam ce a fost făcut un suflet viu, cel de-al doilea Adam a fost făcut un duh dătător de viață. Primul Adam a avut o natură perfectă fără degenerarea produsă de păcat și fără a moșteni ereditatea neamului omenesc. Cel de-al doilea Adam a venit în lume după milenii de păcat, luând asupra Sa o natură umană degenerată de păcat și supusă eredității. Trebuie să înțelegem că atunci când apostolul Pavel ne vorbește de al doilea Adam se referă la Iisus. De aceea întruparea Sa este un act de iubire pe care Dumnezeu-Tatăl îl oferă omenirii. Așa că în al doilea Adam avem marea noastră șansă la mântuire.


Iisus s-a întrupat și a trăit printre oameni mai bine de treizeci și trei de ani până ce a murit pentru păcatele noastre pe crucea Golgotei. Este o taină pentru noi să înțelegem cum El care era Dumnezeu în sensul absolut, fiind una cu Tatăl și cu Duhul Sfânt a putut să se întrupeze și să trăiască ca om. Puterea noastră de înțelegere este depășită de acest fapt al întrupării. Nu putem spune decât așa cum apostolul Pavel afirma, mare este taina evlaviei. Ce a adus întruparea lui Iisus pentru noi oamenii?

În primul rând har nemeritat, ceea ce înseamnă favoare divină pentru o lume plină de răutate ce nu a apreciat la adevărata valoare darul mântuirii oferit tuturor prin întruparea lui Hristos. Și astăzi în aceste zile grele pe care le trăim, întruparea Sa rămâne unica cale spre veșnicie. ,,În nimeni altul nu este mântuire, căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiți.” (Faptele Apostolilor 4-12) O singură cale și un singur nume în care putem fi mântuiți Iisus Hristos. Ca Fiu al omului Iisus a trăit din plin în umanitatea noastră simțind din plin ispite, suferințe, și s-a confruntat din plin cu păcatul și forțele întunericului, dar a ieșit biruitor pentru că în El nu s-a găsit păcat. Întruparea Sa este punctul culminant al dragostei divine prin care se deschide o cale de a intra în împărăția harului de unde putem ajunge în împărăția slavei, beneficiind de corpuri proslăvite.

De aceea Sfintele Scripturi ne prezintă marele contrast dintre cei doi Adami. Acest contrast se vede în natura lor, primul a avut o natură perfectă din punct de vedere fizic și spiritual pentru că a fost creat desăvârșit. Al doilea Adam a adoptat natura umană supusă legilor eredității și degenerată de păcat, și a triumfat în lupta cu Satana deschizând un drum tuturor oamenilor spre Noul Ierusalim. Aceasta este perspectiva luminoasă pe care doresc să o aduc în aceste timpuri grele pe care le străbatem, prin intermediul acestui eseu.

,,Dar cu darul fără plată nu este ca și cu greșeala, căci, dacă prin greșeala unuia singur, cei mai mulți au fost loviți cu moartea, apoi cu mult mai mult harul lui Dumnezeu și darul pe care ni l-a făcut harul acesta într-un singur om, adică în Iisus Hristos, s-au dat din belșug celor mai mulți. Și darul fără plată nu vine ca printr-acel unul care a păcătuit, căci judecata venită de la unul a adus osânda, dar darul fără plată venit în urma multor greșeli a adus o hotărâre de iertare. Dacă, deci, prin greșeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei ce primesc în toată plinătatea, harul și darul neprihănirii vor domni în viață prin acel unul singur, care este Iisus Hristos!” (Romani 5: 15-17)


Avem marele privilegiu să beneficiem de harul lui Dumnezeu ce în mijlocul necazurilor se coboară în inimile noastre pline de răni, atunci când îl invocăm aducând restaurare și mângâiere divină. Întruparea ne arată dragostea Tatălui Ceresc pentru o lume răzvrătită, o lume pierdută ce rătăcea departe de calea mântuirii. Însă prin întruparea lui Iisus, Dumnezeu oferă o nouă șansă fiecărui locuitor al planetei. Și fiecare dintre noi suntem invitați să acceptăm harul salvator. Nu suntem mântuiți în grup, și nici prin intermediul liderilor religioși, ci mântuirea este o conlucrare divino-umană unde omul se întâlnește cu Dumnezeu în mod personal, și fiecare din noi ne hotărâm soarta pentru eternitate. Ce iubire imensă revărsată peste noi! Ce privilegiu măreț pus la dispoziția noastră! În fața tuturor adversităților și a situaților limită pe care viața ni le scoate în cale avem Golgota ce ne insuflă speranță și ne dă putere să mergem mai departe pe drumul vieții animați fiind de speranța mântuirii în Hristos.


,,Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” ( Evanghelia după Ioan 3-16 )

Profil de autor


Eugen Oniscu scriitor proză în mod special nuvele-povestiri, eseuri. Născut în 10 august 1972 Tulcea. Încă din copilărie am fost pasionat de lecturi, iar din adolescență s-a cristalizat în sufletul meu dorința de a scrie. Am început să scriu din tinerețe căutând de-a lungul timpului să învăț cât mai mult despre arta de a scrie. Trăiesc de aproape douăzeci de ani în diaspora.

Am locuit treisprezece ani în Spania, iar de moment locuiesc în Berlin-Germania unde lucrez și scriu în timpul liber. De obicei îmi public scrierile mele la revistele Confluențe Literare, Armonii Culturale, și pe site-ul Resurse Creștine.

În anul 2020 la editura Armonii Culturale am publicat o carte de nuvele-povestiri intitulată ,,MESAGERUL”. Iar în Aprilie 2021 la editura epubli din Berlin am publicat o nuvelă în format electronic în limba germană intitulată: „ Über die Enttäuschungen des Lebens” ( Mai presus de dezamăgirile vieții ). De asemenea am participat cu o povestire în cadrul antologiei literare ,,Primăvara se numără prozele” organizată de editura Inspirescu anul 2021.

Eugen Oniscu

Notă: Frații Groza (vezi clipul) este cel mai cunoscut grup de muzică creștină românească din întreaga lume. Componența grupului este: Alexandru Groza, Toma Groza și sora lor Elisabeta Ficuț (Groza). Muzica lor este recunoscută de foarte mulți români creștini de pe întreg pământul. Versurile cântecelor sunt compuse în exclusivitate de Alexandru sub inspirație divină. Grupul Groza și muzica lor este un patrimoniu valoros al muzicii creștine românești. Combinația dintre versuri și melodia cântecelor este un limbaj al sufletului românesc creștin. De-a lungul anilor, frații Groza, așa cum îi cunoaște comunitatea românească din România și din diaspora, au înregistrat peste 27 de albume pe o perioadă de 30 de ani, “Când aproape am fost de mal a mai venit un val”

Toate melodiile sunt compuse aranjate, texte de Alexandru Groza, laureat al Televiziunii Române la concursul „Steaua fără Nume”, în anul 1974 sursa: Frații Groza

Comentează - cont Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *