BORDO…
(nostalgie autumnală)

Se scutură,
în palele de vânt,
petalele sfioaselor roze,
prin praful drumului
se-aud, plângând,
dorurile verii împletite
în snopurile trilurilor
călătoarelor păsări.
Peste frunzele arămite
ale viilor, plutește
aroma mustului,
izvorând de sub
tălpile goale
ale rubiniilor nimfe.
Merii își pleacă
ramurile,
astâmpărând pofta
trecătorului
cu parfumul soarelui
strâns în sângeriul cojii,
nucii de lângă cale
își nasc fructele
îmbrăcate în case
făurite de mâini măiestre.
Norii aleargă haotici,
peste câmpiile pârjolite
de bruma groasă,
umplând văzduhurile
de nostalgii ascunse
în broderiile lacrimilor.
Pe sub cerurile
încercănate,
doar crizantemele
își leagănă
capetele bordo,
doinind pentru
florile secerate
de răceala nopților.
Se profețesc
cetini ninse
îngânând colinde,
brazi predându-și
ramurile clopoțeilor,
cristale țesând
patinoare de basm.
Se duc departe
cocorii toamnelor,
vin cocorii gândurilor,
așternând peste noi
nostalgiile anotimpurilor,
pe care le primim
cu brațele deschise,
le strângem la piept,
cu căldură, fără vanitate,
căpătând liniștea,
pe care o încuiem,
cu lacăte de argint
în cămările inimii.
O toamnă,
o inimă,
un anotimp,
un suflet…
B
O
R
D
O.
Gheorghe A. Stroia
Slobozia-Urechești, Bacău
IMAGINI: din grădina proprie

Comentează - cont Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *