Un mare poet creștin, ale cărui poezii erau recitate în toate bisericile evanghelice din România încă din vremea comunismului, a decedat zilele trecute, informează ziarulring.ro.

Poetul creștin Benone Burtescu „a încheiat alergarea pe pământul acesta, zilele trecute, undeva într-un colț de lume californian”, scrie Cornel Dărvăşan.

„Expresivitatea, talentul și omenia lui Benone au izvorât parcă din vechiul nume biblic (care însemna fiu al durerii mele), o îngemănare între ,,prea durut și prea frumos”. Poetul, un fidel al crezului creștin care spune ,,și iarăși va să vie cu mărire și slavă ca să judece viii și morții a cărui împărăție nu va avea sfârșit”, a scris mult despre faptul că ,,Va reveni Isus curând”. Metaforele și stilul original au îmbogățit o operă vastă, încă necunoscută publicului larg: ,,Pe țărmul cerului de miazănoapte,/Locuitorii stelelor așteaptă,/Corăbii pământene să sosească/Din marea tragedie omenească./Iubirea divină este exprimată corect teologic și poezia ,,Deși niciodată”: Deși nu te-am văzut niciodată,/Ci doar mi te-am închipuit umblând printre stele/Imaginea frumuseții Tale, Doamne,/O port mereu în privirile mele…/Dar dincolo de orișice minune, /Pe drumul vieții greu umblat,/Este că Tu m-ai iubit totdeauna/Deși niciodată eu n-am meritat”. 

Concert de tine…

Cu stropi de raze ninge senin
Ninge lumina după-amiezii cu vise de tine.
Oriunde ai fi, destinul mi-e să vin
Înaintea ta, cu brațele încărcate de flori,
Pe umeri cu ulcioarele de dragoste pline.
De-a dorul se joacă Tchaikovsky cu sufletul meu
Pianul său îmi murmură izvorul,
Îmi foșnește mesteacănul, îmi țipă cocorul
Și-mi ninge în gânduri cu priveliști de tine, mereu…
Frumoasă, amețită după-amiază.
Pe fiecare bătaie a inimii se așază
Se leagă sunet de sunet, clipă de clipă concert
Mi-e teamă de-o notă greșită ce n-aș putea să mi-o iert!
O singură notă aiurea ce mult ne-ar desparte!
De-a dragul se joacă Tchaikovsky cu sufletul meu
Și ninge cu miresme de tine pe clape,
Răsuflări mai departe…
Și ducere și întoarcere și rotocoale,
Se joacă Tchaikovsky cu privirile tale!
De prea frumos ce simt, mi-e frică sa mă tem
Că s-o sfârși concertul și n-o să ne vedem!
Și vârstele și timpul adulmecă-nserare
În razele umbrite presimt înstrăinare
Dar visul meu de tine, mai ninge-nfiorare…

Rege peste tine însuţi

Ca să fii rege peste animale, nu-i cine ştie cât.
Trebuie doar să fii mai puternic decât ele. Şi-atât.

Ca să fii rege peste păsări este puţin mai greu. Dar frumos.
Trebuie să zbori mereu mai înalt decât ele şi niciodată mai jos.

Ca să fii rege peste flori trebuie să suporţi la hotare mărăcinii şi spinii
şi mai ales, trebuie să înmiresmezi către lume mai mult decât crinii.

Ca să fii rege peste înstelare trebuie să te aşezi printre luceferi – călător spre Orion şi, reprivindu-te de jos, să fii mai luminos decât oricare. Şi fără trudă.

Ca să fii rege peste ape şi vânt trebuie să înveţi osanale ca îngerii şi
să le aduci pe pământ alinare pentru lacrima corbilor din Valea Plângerii.

Ca să fii rege peste oameni este mai greu decât toate altceva.
Trebuie să trăieşti şi să mori pentru ei, învăţându-i ce înseamnă a iubi,
a ierta…
Dar, cel mai minunat, este să poţi fi rege peste tine însuţi,
atunci când alegi binele, fie din bucuria altuia, fie din plânsul tău.

Şi sa încheiem înţelept şi frumos. Şi, mai ales, cum se cuvine.
Încoronarea ta o face Hristos când mergi pe drumul dinspre rău spre bine.
În clipa aceea, Veşnicia te cumpăneşte.

Dacă vrei să fii rege, alege binele!
Hei! Grăbeşte-te!

Ascultă poezia semnată Benone Burtescu, în interpretarea lui Marcel Iureș

Deşi niciodată

Deşi nu Te-am văzut niciodată
Ci doar mi Te-am închipuit umblând printre stele,
Imaginea frumuseţii Tale, Doamne,
O port mereu în privirile mele.

Deşi nu te-am auzit niciodată
Vorbindu-mi de departe sau de-aproape,
Glasul Tău răsună în inima mea
Cu armonii de flori şi de ape.

Semnele cununii de spini de pe frunte,
Semnele cuielor ce pe cruce Te-au prins
Le simt cum dor în palmele mele
Deşi niciodată nu Te-am atins.

Deşi niciodată nu Te-am văzut plecând
Să-mi laşi singurătăţi pustii,
Te-aştept aici în capătul drumului meu
Şi-mi este dor să vii.

Dar dincolo de orişice minune
Pe drumul vieţii greu umblat,
Este că Tu m-ai iubit totdeauna
Deşi niciodată n-am meritat.
Isus le-a făcut

Doamne, Îți mulțumesc de soare
Că l-ai învățat să zboare,
Pe rotundul de Lumină
Făcând ziua mea senină.

Doamne, Îți mulțumesc de stele
Că văd slava Ta în ele
Străluciri din cer îmi lasă
Făcând noaptea mai frumoasă.

Doamne, Îți mulțumesc de nor,
Pe sub stele călător
Tot ce află, tot ce știe,
Despre Tine, mi le spune mie.

Doamne, Îți mulțumesc de vânt
Că mă-nvață cum să-Ți cânt
Adieri pe-obraji îmi spun
Despre cât ești Tu de bun.

Doamne, Îți mulțumesc frumos
Pentru câmpul mătăsos
Care strigă până-n zare
Despre cât ești Tu de mare.

Doamne, Îți mulțumesc că vine
Izvorașul pân’ la mine
Clipocind printre pietre
Ca să beau când îmi e sete.

Doamne, Îți mulțumesc de pâine,
Viața mea de azi și mâine,
Pregătită cu răbdare
Dintr-o lacrimă de soare.

Doamne, Îți mulțumesc de toate,
Ce-s făcute minunate,
Toate îmi spun într-o rostire
Despre marea Ta iubire.

Comentează - cont Facebook

Lasă un răspuns