Două convingeri

Priorități

   Un filozof a apus: „Fiecare om are două convingeri: una când îi merge bine și una când îi merge rău; ultima se numește religie.” Această maximă conține nu doar o nuanță batjocoritoare, aproape nemaiauzită ci și mult adevăr.  Cine se gândește la Dumnezeu atâta vreme cât poate trăi cum vrea? Cine se intereseayă de poruncile creatorului sau cât timp viața decurge după planurile proprii? Acest lucru se schimbă fulgerător totuși când e atins de o lovitură a vieții. Acum, Dumnezeu e făcut răspunzător pentru relele ce ni se întâmplă. 

Cu toate că filozoful l-a descris cu precizie pe om, totuși el nu a recunoscut de ce are el nevoie. Religia nu poate mulțumi niciodată nevoile inimilor noastre, mai ales atunci când ne merge greu și trăim o întâmplare groaznică.

Viața noastră trebuie pusă de acord cu Dumnezeu: altfel nu vom veni niciodată la liniște. Cum se poate petrece acest lucru? Prin faptul că ne descoperim în fața Lui viața noastră, ne recunoaștem păcatele și apelăm la harul și la iertarea Sa. 

   În viața fiecărui om sunt priorități. Școlarul silitor dorește mai întâi de toate să-și facă lecțiile și să învețe. Studentul dorește mai întâi să-și termine studiile,iar apoi râvnește la un loc de muncă pe măsură. Tânărul dorește mai întâi să-și întemeieze o familie. Cel cu familie dorește să-și vadă mai întâi copii bine aranjați. Și afirmațiile cu prioritățile oamenilor pot continua la nesfârșit.

   În fața tuturor priorităților omenești auyim vocea Domnului Iisus spunând: ”Vino după Mine!” Gândește/te că multe lucruri secundare din viață nu trebuie să devină lucrul principal! Biblia nu ne interyice să învățăm, să ne câștigăm pâinea, să ne întemeiem o familie, dar prioritatea tuturor priorităților este să/ți pui viașa în ordine cu Dumnezeu, iar apoi să-ți trăiești viața cu Domnul și Mântuitorul tău.

   Despre John Wesley, cunoscutul vestitor al Evangheliei din Anglia, se spune că a predicat peste patruzeci de mii de predici, a scris două sute treiyeci și trei de predici și a cunoscut zece limbi. La vârsta de optezeci și trei de ani a fost avertizat să nu scrie mai mult de cincisprezece ore pe zi, dacă nu vrea să-și strice ochii.  Timp de patruzeci de ani s-a sculat yilnic la patru dimineața. Wesley a avut o prioritate în viață: Să lucreze pentru Domnul și Mântuitorul său. Care este prioritatea ta, citirorule?

 

Extras din revista ”Cuvântul Adevărului”,  anul 2000

Este oare greu...

   …să-ți ceri scuze?

   …să admiți că ai greșit?

   …să ierți și să uiți?

Răsplata

   Un beduin călătorea odată prin pustiu pe o cămilă. Un om l-a oprit, spunându-i: ” Te rog, fă-mi loc pe spatele cămilei, deoarece am de făcut un drum lung.” Proprietarul cămilei i-a onorat cererea şi străinul s-a suit în spatele lui.Deodată, cu o mişcare dibace, străinul l-a azvârlit pe proprietar de pe cămilă şi a fugit. Proprietarul a trigat după el. „Nu-mi pare rău că mi-ai furat animalul. Mai am multe cămile. Sunt trist că în felul acesta ai făcut să fie mai greu pentru oricine, în viitor, să ajute un om întâlnit în drum.” 

   Poate că şi ţie ţi s-a întâplat aşa, primind răutate ca răsplătire, un bine pe care l-ai făcut cuiva. Nu înceta şi nu obosi în facerea binelui, căci la aceasta am fost chemaţi, iar răsplătirea va veni sigur din partea Domnului: Căci Fiul omului are să vina în slava tatălui Său, cu îngerii Săi: şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui.” ( Ev. d. Matei 16:27) 

Sursa: Revista „Cuvântul Adevărului”,  ianuarie 2000

Comentează - cont Facebook

Lasă un răspuns