De ce mă poartă vechiul dor…

Să trec din nou neştiutor,
Pe drumul unde paşii ei
Zdrobiră frunzele de tei?

Cobor când soarele-n apus
Petrece ziua ce s-a dus,
Când peste tot neştiutor,
Tresaltă frunzele — şi mor.

E galben câmpul. E uscat
Frunzişul galben aninat
De-asupra tristelor alei,
Ori sfărâmat sub paşii mei…

E mult de-atunci… Aşa gemea
Acelaşi vânt în urma mea,
Aceleaşi ramuri mari de tei
Ningeau petale-n părul ei.

Şi aceleaşi raze din apus
Mureau în ochii ce s-au dus…
………………………………………..
De ce mă cheamă vechiul dor,
Să tulbur pacea frunzelor?…

Victor Eftimiu – De ce ma poarta vechiul dor…