Voi coborî pământule, în tine,
În huma-ți rece, neagră de păcat,
Îmi voi așterne sufletu-n ruine
S-adoarmă-n palma morții-ngreunat.
Îmi vei deschide alta cale atunci,
Un drum spre cei pe care mi i-ai luat
fără regrete și-n abis îi arunci,
tot mai grăbit, mai lacom și-nsetat.
Voi coborî pământule, în tine,
Ești trecerea spre viață-n veșnicii,
Popas de gânduri și de lacrimi pline,
Un leagăn pentru suflete pustii.
Mă vei primi cu braţele deschise,
Nu vei putea atuncea spune: „nu.”
Voi tresări în recile-ți abise
Trăind prin Logos, nu prin trup tabu !
Voi coborî , dar, totuşi, ţine minte,
Mult timp în tine nu voi zăbovi,
Eu nu voi dăinui în reci morminte
Căci sufletul şi-n moarte va iubi.
23.08.2016. L.G.Janik
Mamă, roagă-te pentru mine !
A fost strigătul disperat al unui copil de 14 ani, atunci când flăcările nemiloase i-au cuprins trupul …
Nu cred că voi în stare vreodată, ca să uit strigătul, zbuciumul sau priveliştea înfiorătoare. Cuvintele sunt de prisos în asemenea siuaţii, singurul lucru ce-ţi mai rămâne,să faci loc loc rugăciunii să curgă să curgă odată cu lacrimile.
„Mamă, roagă-te pentru mine !” – arde încă sufletul meu.